Tehnologia filmelor in 3D a revenit in atentia publicului si a regizorilor in ultimii cativa ani dupa mai multe incercari de a se stabili ca o alternativa a filmului traditional. Probabil anii ’50 sunt priviti ca fiind deceniul dedicat filmelor 3D dar la fel cum este cu moda in haine sau muzica, filmele 3D au incercat cam odata la doua decenii sa revina, si in prezent ne aflam in mijlocul unei astfel de perioade.
Avansurile tehnologice in ceea ce priveste efectele speciale generate pe calculator, precum si animatiile generate astfel, fac ca aceasta incercare a trend-ului filmelor 3D sa aiba o sansa mai ridicata de a se instaura si ramane in mainstream.
Exista mai multe tehnologii in ceea ce priveste filmele 3D – acesta este motivul pentru care ochelarii de la un anume cinematograf nu este obligatoriu sa se potriveasca cu cei de la un altul – despre care vom vorbi in acest articol, dar mai intai sa incepem cu explicatia a cum se obtine efectul 3D.
Trebuie sa mentionam de pe acum ca ne vom referi la tehnologiile utilizate de catre cinematografe, nu tehnologiile ce se gasesc in recent aparutele televiozoare 3D – un articol despre acelea va veni cu siguranta in viitor.
Ideea din spatele efectului 3D este ca filmul este proiectat de fapt in doua straturi, sau mai bine zis doua imagini separate sunt proiectate in spectre diferite de culoare, iar scopul ochelarilor este de a filtra anumite imagini astfel incat fiecare ochi sa vada o imagine diferita.
Ochelari 3D – Rosu/Verde sau Rosu/Albastru
Ochelari 3D cu lentile colorate
Probabil cea mai cunoscuta tehnologie 3D implica utilizarea a unor ochelari cu lentile colorate diferit fie: Rosu/Verde sau Rosu/Albastru.
Acest sistem se gaseste acum mai ales la televizoarele 3D, dar a fost utilizat in primele generatii de filme 3D. Filmul este proiectat in culori diferite – care corespund lentilelor ochelarilor – iar ochelarii filtreaza imaginile astfel incat ochii vad imagini diferite, creierul compunand apoi cele doua imagini si astfel ia nastere efectul 3D. Acest sistem totusi nu mai este folosit in prezent deoarece calitatea imaginii nu este foarte buna atunci cand sistemul se bazeaza pe separarea culorilor.
Ochelari 3D – Polarizare
Ochelari 3D polarizati
Cu acest sistem, doua proiectoare sincronizate proiecteaza doua imagini polarizate diferit pe ecran. Lentilele ochelarilor sunt polarizate la randul lor in concordanta cu acestea astfel incat vor filtra imaginile pentru ca ochii sa vada imagini diferite.
Acest sistem este preferat acum deoarece ofera o calitate a imaginii considerabil mai buna decat sistemul precendent.
Mai exista cateva sisteme mai complicate, dar acestea sunt foarte costisitoare si ca atare nu sunt utilizate la scara larga.
Critici ale tehnologiilor 3D
Exista cateva critici foarte pertinente aduse filmelor in 3D, de la cele din aria calitatii filmului – multi critici fiind de parere ca efectele 3D nu adauga nimic notabil filmelor – pana la cele ce tin de faptul ca un procentaj din oameni pur si simplu nu pot suporta sa vizioneze filme 3D deoarece le induc dureri de cap si stari de greata. Sa nu mai vorbim de faptul ca absolut oricare tehnologie 3D aplicata unui film il va face automat mai intunecat.
Totusi, exista o scapare pentru acei nefericiti care sufera la filmele 3D, acestia isi pot procura la randul lor niste ochelari care anuleaza efectul 3D astfel dandu-le voie sa se bucure de film fara problemele asociate mai sus, daca la ei in zona filmul respectiv nu este disponibil si in varianta traditionala.
Comentariile sunt inchise.