365      
 Boolean – este cel mai simplu tip de date. O variabilă de tipul boolean poate avea doar două valori: TRUE sau FALSE (ADEVĂRAT sau FALS). De asemenea poate lua valori întregi care să le reprezinte pe cele de mai sus. Astfel, valoarea 0 înseamnă FALSE, iar orice altă valoare întreagă diferită de 0 înseamnă TRUE.
 În următoarele exemple variabila a primeşte valoarea TRUE (adevărat):
 $a = TRUE;  $a = 1;  $a = -1;
 sau valoarea FALSE (fals): $a = FALSE;  $a = 0;  $a = “”; //sirul vid
  Integer – reprezintă mulţimea numerelor întregi Z = {…, -2, -1, 0, 1, 2, …}. Variabilele de acest tip pot fi iniţializate cu numere întregi specificate în format zecimal (în baza 10), hexazecimal (în baza 16) sau octal (în baza 8).
 Exemplu:
 $a = 1234; //număr întreg zecimal
 $a = -123; //număr întreg negativ
 $a = 0123; //număr întreg în format octal – numărul trebuie precedat de un 0
 $a = 0x1AB; //număr întreg în format hexazecimal – numărul e precedat de 0x
  Dimensiunea unui număr de tip Integer este dependentă de platformă, dar valoarea maximă este de aproximativ 2.000.000.000 cu semn (-2.000.000.000 … 0 … +2.000.000.000)
  Floating-points – reprezintă numerele cu virgulă mobilă, care pot fi specificate folosind oricare din sintaxele următoare:
     $a = 1.23;   $a = 1.2e3;   $a = 7E-10;
  Dimensiunea acestui tip de date este foarte mare, şi este dată de numere ce pot fi scrise pe 64 de biţi (numărul maxim este în jurul valorii de 10^20 = 10 la puterea 20). Dezavantajul este că are o precizie scăzută la ultimele cifre.
  String – reprezintă un şir de caractere. Există 3 moduri de definire a variabilelor de tip String, dar numai 2 sunt folosite în mod uzual:
 – definirea cu ghilimele simple:  $a = ‘Acesta este un string’;
 – definirea cu ghilimele duble:  $a = “Acesta este un string”;
  Pentru afişarea caracterului apostrof ( ‘ ) în cadrul textului, acesta trebuie precedat de caracterul backslash ( ). La fel se procedează pentru afişarea caracterului backslash ( ).
  Exemplu:
 $a = ‘Arnold once said: „I’ll be back”‘;
 //Va afişa: Arnold once said: “I’ll be back”
  Diferenţa dintre cele două modalităţi este că în cazul al doilea pot fi inserate anumite caractere speciale, iar dacă în cadrul textului apare o variabilă, aceasta va fi înlocuită cu valoarea conţinută în ea.
  Exemplu:
 $x = 40;
 $a = “S-au inscris $x participanti la cursul de PHP.”;  //Va afisa: S-au inscris 40 participanti la cursul de PHP.
  Caracterele speciale care pot fi folosite sunt următoarele:
 n         linie nouă (line feed)
 r          întoarcere la începutul liniei (carriage return)
 t          tab
 \          backslash
 $         semnul dolar
 ”         ghilimele
  Array – în limba română acest tip de date se numeşte tipul Tablou şi reprezintă o structură ordonată pe mai multe dimensiuni. Datele conţinute într-un Array pot fi de tipuri diferite.
  Sintaxa pentru definire este următoarea: $nume_array[cheie] = valoare;
 cheie – poate fi de tipul String sau Integer nenegativ
 valoare – poate fi orice
 Definirea se poate face în mai multe moduri, ilustrate în exemplul urmator:
 $a = array( ‘culoare’ => ‘rosu’
           , ‘gust’ => ‘dulce’
           , ‘forma’ => ‘rotund’
           , ‘nume’  => ‘mar’
           , 4        // cheia este 0
           );
 // este absolut echivalent cu
 $a[‘culoare’] = ‘rosu’;
 $a[‘gust’] = ‘dulce’;
 $a[‘forma’] = ‘rotund’;
 $a[‘nume’] = ‘mar’;
 $a[] = 4;        // cheia este 0
 //sau
 $b[] = ‘a’;
 $b[] = ‘b’;
 $b[] = ‘c’;
 // Va rezulta sirul array( 0 => ‘a’ , 1 => ‘b’ , 2 => ‘c’ ) sau mai simplu, şirul array(‘a’, ‘b’, ‘c’)
  Referirea la o variabilă de tip tablou se face cu numele tabloului şi cheie:
 echo “Fructul $a[‘nume’] are gust $a[‘gust’].”;
 //Va afişa: Fructul mar are gust dulce.
   Null – valoarea specială NULL reprezintă o variabilă care nu are nicio valoare. Sintaxa de atribuire a acestei valori unei variabile este următoarea:  $a = Null; Valoare null trebuie scrisă în forma aceasta Null, cu N mare.
 

 
 