Pana acum nu am reusit sa scriu nimic niciodata despre roboti, nu pentru ca nu am avut nimic de spus, ci pentru ca m-am ferit de acest domeniu. Insa dupa ce am vazut ultimele noutati din acest domeniu si cat de mult au ajuns sa semene robotii cu oamenii, parca mi se face pielea de gaina. Sincera sa fiu nu stiu daca mi-ar face placere sa gasesc acasa un robot care sa semene cu mine si care sa gateasca in locul meu sau si mai rau sa gandeasca in locul meu si pentru mine.
Pe de alta parte as putea spune ca as putea scapa eu de anumite treburi si ca mai mult decat atat asa avea timp liber mult mai mult de care sa ma bucur. Astazi insa am descoperit ceva mult mai infricosator decat ma asteptam si asa cum spuneam si mai sus are legatura cu lumea robotilor.
In dimineata asta am vazut un filmulet in care profesorul, Hiroshi Ishiguro, de la o prestigioasa universitate din Japonia si-a creat un robot care sa-i semene perfect pentru a-l inlocui la cursuri in zilele in care acesta nu putea ajunge acolo. Sper ca nuu va intrebati si voi ca si mine cum naibii este posibil acest lucru?
Caci am inceput de la un timp sa nu ma mai intreb cum este posibil sa se intample lucruri de genul, ci ma intreb mai degraba cat de mult vrem sa schimbam lumea si oare cat vom mai continua sa cream si sa dezvoltam inteligenta artificiala. Ceea ce m-a infricosat putin la acel clip a fost faptul ca acel robot ce-i semana profesorului avea mai toate detaliile pe care le are chipul uman.
Incepand de la detaliile de finete legate de piele si pana la cele legate de trasaturi, fire de par, dar si gesturi. Pana si mimica fetei era interptretata de acest robot perfect. Pana la urma nu ai cum sa nu fii surprins cand vezi astfel de lucruri, dar ce m-a mirat si m-a minunat in acelasi timp a fost faptul ca nu am vazut pana in acest moment un robot caruia sa nu i se vada cablurile, legatura dintre robotul respectiv si computer.
Si asta probabil pentru ca eu nu m-am documentat foarte mult pe aceasta teme, de fapt am lasat deoparte aceasta tentatie a mea pentru roboti o buna bucata de vreme, deoarece incepusem sa ma simt ciudat vazand atatea lucruri ce se schimba in jurul meu.
Si tot in aceasta dimineata am observat ca acelasi profesor din Japonia, Hiroshi Ishiguro, a mai creat un astfel de robot, dar de aceasta data un robot femeie. Ceea ce este foarte impresionant la acest robot este felul in care mimica fetei este foarte, foarte umana.
La prima vedere nici nu iti dai seama ca ai in fata ta un robot. Firele de par sunt foarte expresive, practic are aceeasi structura a firelor de par a unui om obisnuit, iar totul pare atat de uman. Ceea ce este important ar fi ca acest robot poate face si o conversatie simpla cu tine.
M-as fi asteptat sa gasesc un robot din care sa vad un smot de cabluri si de conexiuni care duc catre un calculator, dar in schimb de acest lucru am zarit pe o masa din apropiere cativa senzori care ii dadeau robotului acele informatii necesare pentru a parea cat mai uman. Oricum aceste lucruri le puteti observa si voi in clipul de mai jos daca il veti urmari in totalitate.
Pana a urma lumea asta a robotilor se dezvolta fulgerator de repede, iar eu una sper sa nu fiu nevoita sa traiesc printr-o lume plina de roboti, iar oamenii sa lipseasca. Sper si imi doresc sa nu am parte de astfel de timpuri, pentru ca numai gandul la asta ma inspaimanta.
Cat despre roboti nu mai este nici o neunoscuta faptul ca vor devenidin ce in de mai dezvoltati decat noi, vor face lucruri mai destepte ca noi si cine stie ce se mai poate intampla.
Comentariile sunt inchise.