Limba romană are o istorie bogată şi este o comoară lexicală plină de cuvinte care şi-au păstrat strălucirea de-a lungul timpului. Acest lucru se poate observa uşor şi într-un dex online, aici fiind incluse şi cele mai vechi cuvinte folosite chiar şi în ziua de astăzi.
De la originile latine, până la evoluţia lor în societatea contemporană, aceste cuvinte sunt mărturii ale trecutului şi piloni ai limbajului românesc, un dicţionar român putând fi una dintre cele mai bune modalităţi prin care să fie găsite explicaţii şi modurile prin care ele pot fi utilizate.
Fiecare persoană ar trebui să acceseze frecvent un dicţionar explicativ pentru a-şi dezvolta vocabularul şi abilităţile de comunicare, putând implementa în conversaţii cuvinte noi care o pot ajuta în carieră sau în discuţiile obişnuite de zi cu zi.
Care sunt cele mai vechi cuvinte din limba romană care se regăsesc într-un dex online?
Dexul poate fi o opţiune foarte bună de a explora adevăratul sens al cuvintelor, fiind o cale excelentă prin care se poate lărgi vocabularul şi competenţele lexicale.
Cu toate acestea, un dicţionar explicativ poate fi de asemenea şi o sursă unde se pot găsi unele dintre cele mai vechi cuvinte din limba romană, având astfel abilitatea de a cunoaşte un fragment din istoria incredibilă a limbii românești.
Există multe cuvinte cu vechime prezente într-un dictionar roman care încă sunt utilizate în mod curent în ziua de azi, unele dintre cele mai comune fiind următoarele:
- A: abeş, Abrud, abur, acăţa, adămană, ademeni, adia, aghiuţă, aidoma, ală, alac, aldea, ameţi, amurg, anina, aprig, argea, Argeş, arunca, azugă.
- B: baci, baier, baligă, baltă, bară, Barbă-cot, barză, bască, batal, băga, băiat, bălan, balaur, beregată, boare, bordei, bortă, brad, brânduşă, brânză, brâu, brusture, bucur, buiestru, bunget, burghiu, burlan, burtă, burtucă, burtuş, butuc, butură, buză.
- C: caier, caţă, căciulă, căpuşă, căpută, cătun, cioară, cioban, cioc, ciocârlie, ciomag, cârlan, cârlig, codru, copac, copil, creţ, cruţa, cujbă, culbec, curma, curpăn, cursă, custură,
- D: dârâri, daş, dărâma, deh, deretica, descăţa, descurca, dezbăra, desghina, dezgauc, doină, don, dop, droaie, dulău.
- F: fărâmă.
- G: gard, gata, gălbează, genune, ghes, ghiară, ghimpe, ghiob, ghionoaie, ghiont, ghiuj, gâde, gîdel, gordin, gorun, grapă, gresie, groapă, grui, grumaz, grunz, gudura, guşă.
- H: hojma.
- I: iazmă, iele.
- Î: încurca, înghina, îngurzi, înseila, întrema.
- J: jilţ.
- L: leagăn, lepăda, lespede, leşina.
- M: mal, maldac, mazăre, măceş, mădări, măgură, mălai, mămăligă, mărcat, mătură, melc, Mehadia, mieru, mire, mistreţ, mişca, mânz, morman, mosoc, moş, moţ, mugure, munună, murg, muşat.
- N: năpârcă, năsărâmbă, niţel, noian.
- O: ortoman.
- P: păstaie, păstra, pânză, pârâu, prunc, pururea.
- R: raţă, ravac, răbda, reazem, ridica, râmfă, rânză.
- S/Ş: spânz, stăpân, stărnut, sterp, stejar, steregie, stână, străghiaţa, strepede, strugure, strungă, sugruma, suguşa, şale, şiră, şopârlă, şoric, şut, scăpăra, scrum, scula, scurma, sâmbure, sâmvea, sarbăd, Sarmisegetuza.
- T: tare, traistă, tulei.
- Ţ: ţap, ţarc, ţarină, ţăruş, ţundră, ţurcă.
- U: uita (a se), undrea, urca, urcior, urdă, urdina, urdoare.
- V: vatră, vătăma, vătui, viezure, viscol.
- Z: zară, zăr, zburda, zestre, zgardă, zgâria, zgârma, zimbru zârnă.
Deşi exemplele de mai sus au o vechime impresionantă, există un cuvânt mult mai vechi, probabil şi cel mai cunoscut, acela fiind “OM”. Acesta are origini proto-indo-europene şi a evoluat considerabil de-a lungul mileniilor, dar a reuşit să îşi păstreze semnificaţia profundă legată de fiinţa umană.
Cuvintele reprezintă o fereastră ce fac legătura între prezent şi trecut, iar cele mai vechi dintre ele oferă o perspectivă fascinantă asupra evoluţiei lingvistice şi a celei culturale.
Expertii DexOnline.net recomandă tuturor persoanelor să folosească cât mai des un dicţionar pentru a putea aprofunda şi folosi cuvinte noi în conversaţiile cotidiene pentru a păstra tradiţia vie şi a onora limba strămoşească.
Limba romană este o comoară culturală bogată care a fost îmbogățită de-a lungul secolelor prin diverse influenţe externe ce au dus la o evoluţie semnificativă, reuşind astfel să-şi păstreze farmecul şi tradiţia chiar şi în ziua de astăzi.
